Noul Atlas al Deșertificării evidențiază pericolul pierderii resurselor naturale

Conform noii ediții a Atlasului Deșertificării realizat de Joint Research Centre, serviciul Comisiei Europene pentru știință și informații ce oferă baza celor care iau decizii să îmbunătățească răspunsurile locale asupra pierderii solului fertil și a degradării pământului.

Atlasul oferă prima analiză cuprinzătoare, bazată pe dovezi, a degradării solului la nivel global și pune în evidență urgența adoptării măsurilor de corectare.

Tibor Navracsics, Comisarul Educației, Culturii, Tineretului și Sportului, responsabil pentru Joint Research Centre (JRC), spune: „De-a lungul ultimilor 20 de ani, de la ultima publicare a Atlasului Deșertificării, presiunile asupra pământului și a solului fertil au crescut dramatic. Pentru a prezerva  planeta pentru generațiile viitoare, avem nevoie urgentă de schimbări la nivelul la care tratăm aceste prețioase resurse. Această ediție mai nouă și cu mult mai avansată a Atalasului oferă creatorilor de politici din întreaga lume analize cuprinzătoare și ușor accesibile a degradării solului, a cauzelor acesteia și potențiale remedii care să contracareze deșertificarea și să refacă solul degradat.” 

Karmenu Vella, Comisarul Mediului, a Afacerilor Maritime și a Pescăriilor  a adăugat: „Atlasul Mondial al Deșertificării ne va ajuta să înțelegem problema crescândă a deșertificării, subliniind importanța protejării solului și a proprietăților de pământ sustenabile și având în vedere modul prin care putem aborda problema. Atlasul arată o Europă din ce în ce mai afectată de deșertificare și de degradarea solului, subliniind importanța acționării în favoarea protejării solului și a proprietăților de pământ sustenabile și a apei utilizate în ariile acoperite de politici precum agricultura, mediul forestier, energie și schimbări climatice. Aceasta este abordarea recomandată de Strategia Europeană pe Tema Solului, fiind cea mai bună speranță a noastră de a atinge o linie neutră a degradării solului în acord cu Obiectivele Globale de Sustenabilitate 2030.” 

Atlasul oferă exemple de activități umane care cauzează dispariția speciilor, amenință securitatea alimentelor, intensifică schimbările climatice și duce la alungarea oamenilor din zonele de baștină.

Principalele informații arată că prin creșterea populației și prin schimbările obiceiurilor de consum pun și mai multă presiune pe resursele naturale ale planetei:

  • Peste 75% din terenul Pământului este deja degradat și peste 90% ar putea deveni degradat până în 2050.
  • La nivel global, o arie totală echivalentă cu jumătate din UE (4.18 milioane de km²) se degradează anual, Africa și Asia fiind cele mai afectate.
  • Costurile economice ale degradării solului se estimează că ar fi, din punct de vedere al UE, de ordinul zecilor de miliarde de euro anual.
  • Se estimează că degradarea solului și schimbarea climatică vor duce la o reducere a producției agrare globale de aproximativ 10% până în 2050. Mare parte din aceste consecințe va avea loc în India, China și Africa de la sud de Sahara, unde degradarea solului ar putea înjumătăți producția agrară.
  • Ca o consecință a despăduririi accelerate, va deveni din ce în ce mai dificil să contracarăm efectele schimbărilor climatice
  • Până în 2050, se estimează că aproape 700 de milioane de oameni vor trebui să își părăsească casele din cauza împuținării resurselor. Numărul poate atinge 10 miliarde până la finalul secolului.

Chiar dacă degradarea solului este o problemă globală, aceasta are loc la nivel local și are nevoie de soluții locale. Asumarea dedicată și cooperarea mai eficientă la nivel local sunt necesare pentru a opri degradarea solului și pierderea biodiversității.

Extinderea continuă a agriculturii, una dintre principalele cauze ale degradării solului, ar putea fi limitată schimbând dieta pe una pe bază de plante, consumând proteine animale din surse sustenabile și reducând cantitatea de alimente pierdute sau aruncate.

Atlasul ne oferă o perspectivă clară a cauzelor care stau la baza degradării la nivel global. Conține de asemenea un număr mare de informații științifice, previziuni și date globale care pot fi utilizate pentru a identifica procese biofizice și socio-economice importante care, separat sau împreună, duc la utilizarea nesustenabilă a terenului și la degradarea solului.

Context

Sub agenda Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă a Națiunilor Unite, liderii mondiali și-au propus ”să contracareze deșertificarea, să refacă solul degradat, incluzându-l pe cel afectat de deșertificare, secetă sau inundații, și să țintească spre atingerea unui nivel neutru de degradare a solului la nivel global” până în 2030.

La nivel european, deșertificarea afectează 8% din teritoriu, în mod particular sudul, estul și centrul europei. Aceste regiuni – reprezentând aproximativ 14 milioane de hectare – sunt extraordinar de sensibile la deșertificare. 13 state membre s-au declarat afectate de deșertificare: Bulgaria, Croația, Cipru, Ungaria, Italia, Letonia, Malta, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania. Uniunea Europeană este complet dedicată protejării solului și adoptării unei metode de utilizare sustenabilă a solului, iar această responsabilitate presupune dezvoltarea unor propuneri asupra energiei, agriculturii, silviculturii, a schimbării climatice, a cercetării și a altor domenii.

Noua ediție a Atlasului a fost creată utilizând noi metode de procesare a datelor dezvoltate de cercetătorii europeni, însumând mii de calculatoare de înaltă performanță și 1.8 petabiți de date din satelit. Volumul de date corespunde unei cantități de 2.7 milioane de CD-uri sau mai mult de 6 ani de 24/7 de vizionare a înregistrărilor video. Primele două ediții ale Atlasului au fost publicate în 1992 înaintea Summitului Pământului din Rio de Janeiro, și 5 ani mai târziu, cu o serie de studii de caz.

Informații adiționale

Noul Atlas al Deșertificării

Informații date de Joint Research Centre

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *